Interviu cu Arh. Vlad GAIVORONSCHI - Timisoara este cea mai mare rezervatie de arhitectura din Romania

Arhitectul Vlad Gaivoronschi, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Timis, vorbeste intr-un interviu acordat portalului de stiri www.constructionnews.ro despre piata constructiilor si arhitectura din Timisoara.
Reporter: Cum arata piata constructiilor din Timisoara dupa doi ani de confruntare cu realitatile crizei economico - financiare? Exista semne de revigorare a acestei piete?
Arh. Vlad Gaivoronschi: La momentul de fata piata constructiilor din Timisoara este la un nivel minimum, se proiecteaza in general anexe de case, inchideri de balcoane si case - parter si mezanin. In schimb cred ca lucrurile incep sa arate mai bine, avem sperante legate de proiectele mai mari pe diferite axe de finantare care sunt in curs de contractare. In Timisoara este posibil sa apara un centru multifunctional in locul Comisariatului Militar din centru si va fi realizat si un Incubator de Afaceri pe care l-am numit “Incuboxx”, acest proiect constand in spatii de birouri pentru firme foarte mici. De asemenea, mai exista si un proiect de pietonizare si reamenajare a spatiilor publice din Cetatea istorica a Timisoarei care are deja finantare.
Reporter: Care sunt provocarile actuale pe piata constructiilor din Timisoara? Arh. Vlad Gaivoronschi: Trei provocari ne privesc pe toti ca arhitecti si au de-a face cu sperante ale comunitatii timisorene cu privire la viitorul orasului ca si capitala culturala europeana dupa 2020. Prima provocare, valabila pentru toate orasele, este legata de anul 2018, termen de la care nu se vor mai putea proiecta si executa cladiri fara ca acestea sa se incadreze in parametrii ecologici europeni. A doua provocare in Timisoara este legata de masa uriasa de cladiri sau ansambluri de patrimoniu care necesita restaurarea, refunctionalizarea. Avem cel mai mare numar de monumente sau ansambluri de tip monument din Romania, respectiv circa 14.500 de cladiri cu valoare istorica.
O a treia provocare este legata de necesitatea aparitiei unor arhitecturi noi, de valoare, care sa incununeze regenerarea unor zone cheie din oras, cum ar fi spre exemplu zona Gara de Nord sau zona sportiva a stadionului de fotbal si din pacate majoritatea investitorilor care comanda arhitectura nu au in vedere acesta provocare.
Reporter: Care este viziunea investitorilor din Timis in materie de arhitectura?
Arh. Vlad Gaivoronschi: Nu exista o viziune a investitorilor, inca nu sunt capabili sa se uneasca intr-o viziune, am observat acest lucru in cadrul unor intalniri recente, fiecare vorbeste limba lui. Exista deci viziuni ale investitorilor, nu o viziune, toate sunt pragmatice si prea putin vizionare. Speranta este ca suma intereselor private la un moment dat sa depaseasca totusi egoismul fiecaruia si sa impinga Timisoara catre menirea sa de oras de avangarda al Romaniei. Reporter: Un oras se diferentiaza de celelalte si prin arhitectura cladirilor sale. Va rugam sa descrieti in cateva cuvinte arhitectura din Timisoara.
Arh. Vlad Gaivoronschi: In prezent Timisoara este cea mai mare rezervatie de arhitectura de secol XVIII, XIX, inceput de secol XX, respectiv baroc, art-nouveau, secession, in Romania. Personalitatea celor trei orase istorice, pentru ca exista trei nuclee istorice, Cetate, Fabric si Iosefin, se manifesta prin caracterul compact al fronturilor stradale, prin prezenta spatiilor publice de tip piata – scuar – esplanada si definite de fronturi de cladiri. Prezenta catorva “piese” puternice, precum Catedrala Ortodoxa, Biserica Mileniului, Catedrala din Piata Balcescu, Castelul Huniade, completeaza pe scurt un portret al celui mai frumos oras al tarii, cum il caracteriza deunazi un mare arhitect elvetian, Pierre de Meuron, aflat intr-o scurta vacanta privata prin Romania. Reporter: Timisoara este un oras competitiv la capitolul arhitectura si management urban?
Arh. Vlad Gaivoronschi: Eu cred ca Timisoara este competitiva, mai ales ca pe langa ceea ce inseamna patrimoniu exista cateva exemple de arhitecturi de valoare, chiar contemporane, si cele postbelice. Exista o traditie a arhitecturii de calitate in Timisoara, si nu de azi, de ieri, ma refer la cea moderna. Scoala de arhitectura din Timisoara este respectata, considerata a doua dupa Bucuresti, iar din punct de vedere al managementului urban, comparativ cu alte orase din Romania, cred ca nu stam rau, se lucreaza acum la Planul Urbanistic General, exista GIS, suntem totusi mai civilizati.
|
Ordinul Arhitectilor din Romania si ABplus Events, impreuna cu partenerii de eveniment, va invita pe 23 si 24 aprilie, la JW Marriott Grand Hotel Bucuresti, la cea de-a II-a editie a Expoconferintei de Arhitectura INGLASS, dedicata arhitectilor, inginerilor proiectanti si liderilor din domeniul sticlei si structurilor. La INGLASS vor fi prezentate realizarile arhitecturale recente, premiate la concursurile internationale de profil pentru aplicatiile sticlei in structuri de metal, beton si lemn.
[...]
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a prezentat in fata premierului Mihai-Razvan Ungureanu viitoarele proiecte ce vor fi implementate in urmatorii 25 de ani in Bucuresti, in contextul dezbaterii publice pe tema "Conceptului Strategic Bucuresti 2035" (CSB).
[...]
Concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta Romania la cea de-a 13-a editie a Expozitiei Internationale de Arhitectura - la Biennale di Venezia, care se va desfasura in perioada 29 august - 25 noiembrie 2012 a fost lansat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Roman si Uniunea Arhitectilor din Romania.
[...]
Elaborarea acestui proiect a constituit un prilej de aprofundare, interpretare si consolidare a ansamblului valorilor de relationare dintre arta si arhitectura. Randarile inscrise pentru concursul Insign 2011 fac parte dintr-o lucrare mai ampla ‘Centrul de Arta Contemporana’ ramasa doar la nivel de proiect.
[...]
Avalansele sunt un fenomen natural atent monitorizat in zonele din Alpii Austriei, astfel ca Wildbach&Lawunenverbauung (WLV) din Liezen a fost special proiectat pentru a face fata acestui pericol. Proiectat de KREINERarchitektur, centrul pentru avalanse si inundatii a fost realizat din beton, piatra, lemn si sticla.
[...]
|